hm...copilarie

Aud ciocanituri.Inghet,apoi o licarire de curaj ma face sa raspund. si deodata sufletu-mi zboara,se zbenguie,e fericit,insa cade la pamant si fericirea moare subit.era amintirea,amintirea copilariei,a jocului,a culorii,apoi acea vapaie de viata,de fericire se prabuseste in abisul maturitatii,in abisul monotoniei,al blocurilor gri,al urbanismului.unde e culoarea de alta data?unde sunt rasetele?unde e jocul?adorm cu imaginea vie a culorii...